Prima pagina · Administrativ Bisericesc · Anunţuri · Diverse · Fotografii · Contact17 August 2017
Calendar
Protopopiat
Noutăţi-Ştiri
Activitate
Recomandări
Muzeul de artă bisericească veche
Colecţia muzeală ecleziastică din inima municipiului Lugoj (judeţul Timiş, România) cuprinde piese „deosebit de importante nu numai pentru patrimoniul local, ci şi naţional”, cum sublinia la vremea sa renumitul banatolog I.D.Suciu. Câteva exponate încă se mai găsesc în custodie, pe termen limitat, la Muzeul Naţional din Bucureşti. Însuşi reputatul istoric şi critic de artă bucureştean Vasile Drăguţ (+ 1987): „S-a bucurat să constate că dragostea pentru mărturiile istorice ale înaintaşilor se află aici în preţul cuvenit”.

O semnificativă parte din acest micromuzeu lugojean, totalizând 425 de piese, este ocupată de icoane, cea mai veche fiind de la finele secolului al XVII-lea. De notat că majoritatea icoanelor pictate în tehnici diferite (pe lemn, tablă, pânză ori sticlă) respectă erminia bizantină, dar la unele se observă şi influenţe occidentale (catolică, barocă). Cei mai mulţi iconari sunt anonimi. Din categoria tablourilor menţionăm, portretul de episcop, realizat de eminentul artist plastic din veacul al XIX-lea, Nicolae Popasu.

Între celelalte obiecte de cult se remarcă crucea filigranată confecţionată la Viena în 1771, apoi crucea din lemn sculptat cu mai multe scene hristologice, de către preotul Moise Prisăceanu, în prima jumătate a secolului XIX-lea, precum şi o altă cruce din 1810, tot din lemn, care închipuie- prin incizie-pe îngerul morţii.

Din lumea cărţilor-nu numai de ritual- înşirăm următoarele exemplare: Noul Testament de la Alba Iulia (1648); Pravila cea Mare (Târgovişte –1652); Molitfelnic slavon (Moscova 1698); Apostol ( Bucureşti-1743); Liturghier (Iaşi 1759); Biblos eniavsios (Leipzig 1761); Triod (Râmnic-1768), Biblia de la Nurnberg (1781); Octoih (Blaj-1792); Adoleshia filotheos (de E.Vulgaris, Iaşi 1801); Peregrinul transilvan ( Sibiu 1865). Foarte multe materiale cu caracter muzical aparţinând vestitului maestru Ion Vidu, diferite compoziţii- unele cu autografe renumite (Gavriil Muzicescu) – formează donaţia familiei Vidu-Benkoczi.

Dintre manuscrise relevăm documente legate de Revoluţia de la 1848, de faimosul revoluţionar Eftimie Murgu, pe urmă Ecloga (Cântece pastorale în 5 cânturi) compusă de clericul Dimitrie Teodori în anul 1843, pentru promovarea teatrului în limba română.

Înainte de a încheia să specificăm, iarăşi selectiv, cele două piese haraldice din 1800 şi 1818 (cu grafie latinească), după aceea foaia volantă privind societatea antifeudală „Constituţia” din anii 1825-1830, având participanţi şi în rândul preoţimii ortodoxe (mentorul acestei întovărăşiri a fost Dimitrie Petrovici-Stoichescu). În fine presa propagandistă: „Telegraful Român” din Sibiu, „Biserica şi şcoala” din Arad, „Luminătorul” din Timişoara, „Foaia Diecezană” din Caransebeş, „Drapelul” din Lugoj, la care se pot adăuga publicaţiile minorităţilor conlocuitoare.

Pentru Dr. Berta Raabe din Munchen, totul –în 1979- „a fost foarte interesant”, iar pentru norvegianul B. Normann – în 1990- o „minunată colecţie”. Deja în 1986 un profesor de la Institutul Ecumenic din Bossey- Geneva, originar din India, nota că a văzut aici, în colecţia eclezială, „ credinţa părinţilor noştri”. La rândul său, francezul V. Villiers (docteur es Histoire) îşi va exprima satisfacţia pentru „această expoziţie-sanctuar”.

Muzeului bisericesc lugojean în cauză i s-a dat atenţia meritată şi prin includerea lui recentă în „Museums of the world” (Leipzig , a 13-a ediţie). Iniţiatorul, organizatorul şi responsabilul colecţiei (din 1974) este pr.prof. dr. Vasile Muntean.

Pr.Prof.Dr. Vasile Muntean